Totul incepe cu marea dezamagire a iubirii pierdute. Pentru ca in spatele fiecarei relatii implinite, raman umbrele tenebre ale iubirilor care ne-au sfarsit la un moment dat, sau cel putin ne-au dat senzatia asta pentru o perioada.
Nu realizezi atunci, dar adevarul este ca finalul unei relatii nu echivaleaza cu sfarsitul lumii. Iar daca dupa mult timp simti cum sangele iti curge prin vene iar respiratia iti provoaca durere, esti norocoasa, tocmai ai revenit la viata.
Dupa ceva timp obosesti sa-ti mai pui intrebari la care nu o sa ai niciodata raspuns si te hotarasti sa-ti reciclezi energia intorcand-o la sursa.
Amintirile cu voi devin fortat parte a arhivei tale emotionale, pe care o poti rasfoi ori de cate ori vrei, dar nu pentru a cauta vinovatii "tragediei" pe care o traiesti, ci pentru a face o lista cu lucrurile pe care le-ai invatat.
Nu il uri, nu-ti va folosi la nimic. Vor trece si noptile in care te trezesti parca strapunsa de dorul de el si in care vei dormi suficient incat sa nu mori.
Accepta, asimileaza si mergi mai departe. Printul tau nu era el.
Si chiar cand te astepti mai putin, unde te astepti mai putin, printul tau apare. Si nu e deloc asa cum ti-l imaginai, pentru ca iubirea merge dincolo de reguli si trece granitele imaginatie. Stii doar ca adori cum isi poarta camasa si cum pronunta cuvintele cu "r", si ca acum te trezesti doar cand el te cauta prin pat si te trage aproape. Fiecare gest al lui, fiecare cuvant si fiecare moment petrecut impreuna iti proiecteaza trecutul acolo unde-i este locul, iar tu traiesti cu toata fiinta prezentul si timid privesti spre viitor.
Iar cand iti suni prietenele sa le intrebi daca au trait vreodata momente care nu se pot descrie in cuvinte, atunci e clar ca noul el a devenit parte a fericirii tale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu