Nu am mai "sarbatorit" ziua indragostitilor de cand eram in liceu. Probabil atunci bataia fluturilor din stomac era mai puternica decat ratiunea.
Mi se pare atat de superficial tot ce se intampla. Majoritatea cuplurilor se arata extaziate de aceasta zi, chiar daca nu inteleg prea bine de unde vine si ce semnficatie are (e ca atunci cand nu crezi in Divinitate, dar Craciunul este o sarbatoare importanta).
Indragostiti sau nu, in pragul despartirii sau impreuna de doua zile, cu amant (a) sau fara, oamenii se comporta exact cum vad in jurul lor. Cred ca m-ar incanta o idee originala, dar nu. Toti cumpara inimioare din orice material posibil, trandafiri rosii, pregatesc cine romantice, lumanari parfumate, iar cei pentru care bugetul nu este o problema, isi declara iubirea si daruiesc inele cu diamante la Paris.
Anul trecut, de 14 februarie am spus "da", in fata unei propuneri din partea sefului meu, la o cina cu tot staff-ul din firma in care lucram. Nu m-am gandit nicio secunda in ce fel avea sa imi schimbe viata acel da.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu